Numele meu este Dragoş Geamănă, sunt psiholog şi psihoterapeut.
Am decis sa intru în politică pentru că m-am săturat de tot jaful acesta pe care îl vedem şi îl simţim cu toţii în jurul nostru. Am considerat că este cazul să mă implic cu propriile mele forţe în a face ceva ca să schimbăm lucrurile în bine.
Pentru ca şi în România să avem la un moment dat lucrurile normale pentru orice ţară normală: transparenţă decizională şi administrativă, birocraţie redusă şi competenţa funcţionarilor publici, combaterea corupţiei, industrializare modernă şi sprijinirea fermierilor, învăţământ performant şi promovarea culturii, protecţia mediului şi lucrări publice bine planificate şi realizate, administrarea eficientă a sănătăţii publice şi redobândirea rolului activ al României pe plan european şi internaţional.
Este nevoie să ne implicăm în conducerea comunităţilor din care facem parte. Hemoragia financiară la care este supusă societatea românească deja de 28 de ani trebuie să înceteze ca să ne putem acorda răgazul să însănătoşim comunităţile în care trăim. Cred în libertatea individului ca formă unică prin care acesta este capabil să facă şi să fie ceea ce vrea, să experimenteze atât succese, cât şi greşeli din care să poată învăţa, astfel încât să evolueze spre cea mai bună varianta posibilă a sa, ca să îşi poată îndeplini la nivel maxim potenţialul cu care este înzestrat de la natură.
În acelasi timp, pentru că oamenii trăiesc în colectivităţi, libertatea unuia nu este decât o iluzie amară în lipsa libertăţii celuilalt. Aceasta duce la cea de a doua, dar nu mai puţin importantă, valoare pe care o respect, şi anume: responsabilitatea socială. Ca individ, aflat în colectivitate, sunt responsabil să îmi găsesc propriul meu loc în societate, sunt responsabil faţă de mine şi faţă de ceilalţi, alături de care trăiesc.
În viziunea mea, statul suntem noi, cetățenii. Punem bani împreună pentru a rezolva probleme pe care singuri nu le-am putea rezolva sau le-am rezolva mai greu. Și alegem dintre noi oameni care să ne reprezinte și să se ocupe în numele nostru de problemele comune. Din acest motiv, din punctul meu de vedere este necesar să organizăm statul astfel încât să urmărească interesele superioare ale indivizilor - cetăţeni. Chiar dacă pare că aceste interese sunt mult prea divergente pentru a putea pune statul să lucreze pentru toţi în acelaşi timp, există un miez central care se regăseşte în interesele tuturor oamenilor, iar acesta este descris cel mai bine în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Rolul statului, în opinia mea, este acela de a creea posibilitatea fiecărui cetăţean să se dezvolte armonios după propriile sale puteri.